Cafeaua a jucat un rol esential in dezvoltarea statului Costa Rica. Ea a modelat institutii sociale, culturale si politice si inca reprezinta unul din exporturile majore ale tarii. Povestea lui “grano de oro” (bobul de aur) a inceput in secolul al 18-lea si continua pana astazi.

Cafeaua a prins radacini in Costa Rica aproape de sfarsitul anilor 1700. Planta de cafea Arabica a fost cultivata pentru prima data in Central Valley, unde conditiile ideale de crestere – inclusiv sol fertil, de mare altitudine, si un climat rece – au contribuit la succesul sau. Cultivarea a continuat si guvernul din Costa Rica a realizat curand potentialul economic. Pentru a incuraja productia, guvernul a oferit teren gratuit pentru fermierii de cafea din secolul al 19-lea.
Prin 1829, veniturile din exporturile de cafea le-au depasit pe cele din tutun, zahar si cacao. Cafeaua a fost initial exportata in Panama si apoi in Chile, unde a fost redenumita sub numele de „Café Chileno de Valparaíso”, si trimisa in Anglia.

Considerata de multi una din cele mai bune cafele din lume, cafeaua Tarrazu se cultiva in zona cu acelasi nume aflata la sud de capital San Jose, una din cele mai importante zone din punct de vedere a culturilor de cafea.

Cafelele din Costa Rica sunt definite ca fiind cafele „mari”, prezentand aroma clasica a cafelei. Sunt cafele corpolente, cu o aciditate vioaie amintind de cea a citricelor sau a fructelor de padure.